inspirational

Clipa Prezenta si ce Putem Invata de la un Copil, dar si de la un Catel despre Importanta Acesteia

Stim cu totii ca ziua are doar 24 de ore. In principiu, 7-8 ore ar trebui sa dormim ca sa ne odihnim suficient. Totusi, indiferent de cate ore dormim din cele 24 este firesc ca nu putem fi constienti de ce se intampla cu noi, mai exact ce se intampla in mintea si sufletul nostru.

Dar cert este ca se intampla ceva… cu noi.

Acele ore de somn reprezinta singurele ore in care mintea noastra este exclusiv inconstienta  si nu putem face nimic in legatura cu asta…

Decat daca ne trezim. Dar cand nu dormim, oare suntem cu adevarat treji?

Tindem sa masuram in general activitatile noastre, in special cele profesionale, precum si experienta profesionala in numarul de ore alocate. Multi dintre noi suntem platiti cu ora (sau au pe ora). Ne calculam cate ore pe zi sau pe luna ne aduc o anumita cantitate de venit sau anumite realizari mai mult sau mai putin insemnate.

In descrierea unui job de exemplu, sunt trecute numarul de ore active care trebuie lucrate, dar niciunde nu se ia in calcul cate ore suntem efectiv prezenti acolo?

Prezenti 100% in ceea ce facem. Si desigur, asta nu este valabil doar atunci cand muncim. Oare ia cineva in calcul timpul (ne)petrecut privind norii sau cerul senin?

Florile si verdeata din jurul nostru atunci cand nu ne aflam intr-o incapare? Dar oamenii necunoscuti care trec pe langa noi de atatea ori si uneori intr-un numar atat de mare? Insa fara sa-i judecam chiar si din priviri, ci doar sa-i observam…

Dar cat suntem de atenti la respiratia noastra?

In general, oamenii in majoritatea timpului lor nu respira corect. Un lucru atat de simplu si de usor precum este inspiratul si expiratul, intr-un mod corect, profund si nesacadat, deseori nu-l facem!

Intr-o zi, mi-am observat cainele si mai exact i-am observat abdomenul cum i se umfla si desumfla intr-un mod ritmic, in functie de respiratia lui.

In momentul acela mi-am dat seama ca am un caine care respira mai corect decat mine! Vezi tu, omul este cea mai inteligenta specie…

Dar uneori putem lua lectii despre cum putem fi mai prezenti de la un catel. Apropo, respiratul corect mentine o calitate mai buna a sanatatii pe termen lung, in special cand vine vorba de cea cardiaca, dar si de cea mentala.

Ok… acum sa ne indreptam atentia si spre copii. Ceeca ce am fost si noi candva in adevaratul sens al cuvantului. Iar acum ca am crescut (presupun ca si tu esti un adult… la propriu), personalitatea de copil a ramas in cei mai multi dintre noi, daca nu chiar in toti. Bine ar fi.

Numai ca acea personalitate este una secundara. Din pacate, unele persoane resping cu vehementa acea personalitate secundara de copil (practic resping copilul din ei), altii din fericire pentru ei o imbratiseaza.

Unde vreau sa ajung cu asta?

Dupa cum probabil bine stii, un copil nu are prea multe griji. Si nici nu este tot timpul conectat in prezent (atunci cand nu doarme), fiindca viseaza des cu ochii deschisi avand fanteziile si dorintele lui.

Dar cand se joaca – aceasta fiind activitatea lui principala si preferata in care se pierde si cu care devine totuna – este 100% conectat in prezent sau prezenta lui este cu jumatate de norma?

Cred ca iti poti raspunde singur la intrebarea asta retorica.

Asadar, pana acum am evidentiat cum un copil si cum un caine (sau catel) traiesc in prezent.

Dar noi ca adulti, cum si cand putem fi cu adevarat prezenti, dar nu in orice moment, ci atunci cand lucrurile o iau razna?

Atunci cand viata noastra nu se manifesta conform planurilor si asteptarilor noastre. Asa cum „ar trebui”…

Oamenii tind să acorde mai multă importanță trecutului, viitorului sau altor scenarii și filme din mintea lor, care se desfășoară în paralel cu prezentul lor, indiferent de natura acestora (pozitivă sau negativă), doar dacă prezentul lor nu este satisfăcător.

De îndată ce prezentul începe să arate ok, tendința de a evada în alte dimensiuni scade, la fel și încărăcătura emoțională pe care acestea o conțin.

În astfel de condiții este logic că oamenii se pot concentra mai mult pe prezent. Însă partea provocatoare constă în a te concentra mai mult pe prezent sau în a rămâne mai mult conectat în acesta, chiar și atunci când acesta nu se arată prea strălucit.

Cert este că nu putem fugi de prezent orice am face. E mereu acolo cu noi! Iar dacă acesta „se nimerește” să nu arate roz, cum am putea să-l îmbunătățim dacă fugim de el?

Momentul prezent este tot ce ne ramane palpabil!

Atunci este un moment critic de a ne evalua perspectiva si de a calcula cat timp petrecem in clipa prezenta!

Pana la urma, suntem responsabili si de viitorul copiilor nostri, iar capacitatea noastra de a ramane cat mai prezenti si in momente nefavorabile depinde de asta!

Reclame

Lasa-mi un comentariu!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s